Migrație și azil

Cererea de azil poate fi depusă de oricare străin, aflat pe teritoriul României sau într-un punct pentru trecerea frontierei.

O persoană este considerată solicitant de azil din momentul manifestării de voinţă, exprimate în scris sau oral, în faţa autorităţilor competente, din care să rezulte că aceasta solicită protecţia statului român.

Cum se poate depune o cerere de azil?

Cererile de azil se depun personal de către străinii aflaţi pe teritoriul României sau într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat.

În cazul străinilor minori, cererile de azil pot fi depuse de reprezentantul legal.

Minorii care au împlinit vârsta de 14 ani pot depune cereri de azil în nume propriu.

Dacă un străin se adresează cu o cerere/memoriu/petiţie în care menţionează că doreşte o formă de protecţie în Romania, i se comunică în scris că este necesar să se prezinte personal la autorităţile competente să primească astfel de cereri.

Cererile de azil depuse în afara teritoriului României nu sunt admise.

Autoritățile competente să primească o cerere de azil sunt:

• structurile Inspectoratului General pentru Imigrări;
• structurile Poliției de Frontieră Române;
• unitățile de poliție în cadrul cărora sunt constituite și funcționează centre de reținere și arestare preventivă;
• structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției.

Competența teritorială privind primirea, înregistrarea și procesarea cererilor de azil o au centrele regionale de proceduri si cazare a solicitantilor de azil din subordinea Direcției Azil și Integrare, respectiv Centrul București, Centrul Timioara, Centrul Galați, Centrul Radăuți, Centrul Maramureș și Centrul Giurgiu. Autorităţile competente nu pot refuza primirea cererii de azil pe motiv că a fost depusă tardiv.

Formularul tip poate fi completat de:

• https://igi.mai.gov.rosolicitantul de azil cu sprijinul funționarului său,
• funcţionarul desemnat pentru primirea cererii, în situația în care solicitantul de azil nu știe să scrie, potrivit declarațiilor orale ale acestuia.

Cum se înregistrează solicitantul de azil?

După primirea cererii de azil solicitantul va completa un interviu preliminar, în scopul stabilirii datelor personale ale acestuia şi ale membrilor săi de familie, rutei parcurse din ţara de origine până în România, datelor referitoare la eventuale cereri de azil depuse în alte state terţe ori într-un stat membru al Uniunii Europene, precum şi documentelor de identitate sau de călătorie aflate în posesia sa.

Interviul preliminar se completează în prezena unui funcționar IGI și a unui traducator. Traducerea va fi efectuată într-o limbă pe care solicitantul o cunoaşte sau se presupune în mod rezonabil că o cunoaşte.

Odată cu depunerea cererii de azil, personalul Inspectoratului General pentru Imigrări sau al celorlalte autorităţi competente prelevează amprentele solicitantului de azil care, potrivit datelor de identitate probate sau declarate, a împlinit vârsta de 14 ani. Amprentele vor fi transmise în Sistemul EURODAC şi stocate pe suport de hârtie în cartoteca Inspectoratul General pentru Imigrări şi în format electronic în baza de date naţională AFIS (Sistemul Automatizat de Comparare a Amprentelor). Solicitantul de azil este informat în scris cu privire la operaţiunile de mai sus. Prelevarea şi transmiterea amprentelor solicitanţilor de azil se face cu respectarea prevederilor referitoare la principiul confidenţialităţii şi protecţiei datelor cu caracter personal.

Personalul specializat al DAI întreprinde verificări şi activităţi specifice în scopul stabilirii identităţii reale ale solicitanţilor de azil care nu dispun de documente de identitate.

Solicitantul de azil este obligat să depună toate documentele pe care le are la dispoziţie şi care au relevanţă pentru situaţia sa personală, cât şi documentul pentru trecerea frontierei de stat, urmând să primească documentul temporar de identitate pentru solicitanţii de azil, emis de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Solicită consultanță pentru a îți oferi mai multe detalii despre cum poate fi obținut azilul și ce condiții trebuie îndeplinite pentru admisibilitatea cererii de azil, cît și pentru obținerea cetățeniei.

Regimul șederii străinilor

Străinii care se află în România nu au de regulă un „conflict” cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, însă, în anumite situații, se poate ajunge și la o situație de ședere ilegală a străinilor, iar într-un număr mai restrâns de cazuri se poate ajunge chiar la restrângerea libertății de mișcare, și anume prin custodie publică sau tolerare pe teritoriul României.

Șederea ilegală și decizia de returnare

Șederea ilegală a unui străin se constată printr-un act administrativ emis de Inspectoratul General pentru Imigrări, act care se numește decizie de returnare.

Decizia de returnare, fie că prevede un termen de plecare voluntară (15 sau 30 de zile) sau prin care se dispune îndepărtarea sub escortă, este contestabilă în termen de 10 zile de la comunicare la curtea de apel în a cărei rază de competență teritorială se află structura Inspectoratului General pentru Imigrări care a emis decizia de returnare sau la curtea de apel în a cărei rază de competență teritorială se află centrul de cazare.

Custodia publică / Detenția

În anumite situații, împotriva unui străin cu ședere ilegală se poate dispune și măsura luării în custodie publică (o formă de detenție). Această măsură, la propunerea motivată a Inspectoratului General pentru Imigrări, se dispune printr-o ordonanță motivată în fapt și în drept de către procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București. 

Ordonanța procurorului este contestabilă în termen de 5 zile de la comunicare la curtea de apel în a cărei rază de competență teritorială se află locul de cazare.

La acest moment, Inspectoratul General pentru Imigrări dispune de două centre de cazare a străinilor luați în custodie publică, unul în orașul Otopeni, județul Ilfov, iar altul în comuna Horia în județul Arad.

Interdicția de intrare

Tot prin decizia de returnare sau printr-o comunicare se poate dispune și o perioadă de interdicție străinului, măsură care este contestabilă în termen de 10 zile de la comunicare la curtea de apel în a cărei rază de competență se află formațiunea Inspectoratului General pentru Imigrări care a dispus această măsură.

Tolerarea pe teritoriul României

Unui străin cu ședere ilegală, i se poate acorda și tolerarea pe teritoriul României, fie din oficiu de către Inspectoratul General pentru Imigrări, fie la cererea străinului. Decizia de refuz a Inspectoratului General pentru Imigrări este contestabilă în termen de 5 zile de la comunicare la curtea de apel competentă teritorial sau la curtea de apel în a cărei rază de competență teritorială se află locul de cazare.